miercuri, 25 martie 2009

Love





'What makes you smile everyday? ',

question that i heard everytime i passed by,

i smile when i see the sky and the moon,

i smile when it's raining,

i smile even when i'm under hot sun.

'why? ', same question again,

i smile when i'm tired,

i smile when i'm depressed,

i smile even if i'm sad.

'why', and again,

i smile when i see kids playing,

i smile when i see couples holding hands,

i smile when i see people laughing happily,

'why did you smile everyday? ',

this time i give the answer,

i smile because i'm glad of what God have give us,

i smile because i don't want to feel down,

i smile because i love the fact that human lives better if there is someone to love and be loved,

i quickly smile at everything, for fear of having to cry because

i want to live my life to the fullestand not having regrets in futurefor the beautiful things

i've missed in



I have decided that after all I’ve been through it is my time to be happy because I’ve been lied to, cheated on and I’ve been treated like dirt by someone that in the end does not deserve to look into my eyes. I proudly wear my scars on the surface of my hart, scars that were bleeding some time ago and now they are healed. My face has added another furrow line that has become an usually part of it because the time of suffering has left marks not only in my soul but on my apparence too.
It is true that I don’t wish even to my worst enemy to go through the period of feelings that are unshared, harts are broken, tears are false, another one cames along and takes the place that you believe to be for ever yours…it is such thing as for ever. As time goes by you realize after you see what I’ve written above, that a period of your life has been meaningless, the person that you thought that is to be with you becames something more than a bug that deserves to be crushed because she lied to everyone, she lied to her parents so that she can be the “good guy” in a relationship that you tried from all your heart to make it work but in the end it is not enough.
You maybe then regret that life is not fair…but really…wake up…you should know this by now, it should never came as a surprise for you, I know that sometime along the way you forgot about what I’m talking about but don’t worry…the heartache that you feel that is braking your soul to pieces will remind you never to trust people again…



So the time passes by and more and more you feel healed by the pain although the signs that you have suffered remain on your hart and your face so that you will be reminded the next time to never make the same mistake twice.
In the end, when the healing process is complete you feel ready to get back in life again, you meet an angel, a person just like you that has suffered for many years and now just like you she deserves to be happy so with shy small steps you try to live day by day and you see that all you bad thoughts can be forgotten because all your fears were insubstantial placed. so now I know what it means to love and to be loved truly...
I love my little kitty, my angel from the sky....my angelcat...

marți, 24 martie 2009

Back in life

Sincer sa fiu nu aveam nici o idee despre ce o sa fie postul asta asa ca am deschis o pagina la intamplare si m-am apucat sa scriu cate ceva tot despre sentimente atat provocate cat si cele care isi gasesc drum inspre inima de obicei si care sunt doar aleatorii, simtiri si sentimente care te fac mai puternic, care te intaresc din punct de vedere psihic. Cineva ma intreba zilele trecute daca …”regret pe cineva din trecutul meu…” o intrebare fireasca daca stau sa ma gandesc ca in ziua de azi nu mai poti avea incredere in nimeni si in nimic…bineinteles exagerez la chestia cu increderea pentru ca atunci cand nu mai ai incredere in nimeni chiar este crunt, vezi conspiratii la tot pasul, tot felul de situatii ce duc la certuri in cuplu sau chestii de genul acesta…
Nu regret sincer sa fiu nici o persoana din trecutul nu, nu regret decat probabil niste actiuni sau fapte care la momentul respective mi se pareau romantic….ceea ce era normal la momentul respective. Nu imi vine usor sa aflu ca toate acestea au fost doar niste incercari inutile de a amana inevitabilul. Se pare ca am gresit sau cel putin asa consider eu… Dar na fiecare gresim pentru ca suntem oameni si avem carentele noastre ca si finite… Probabil e doar o parere a mea dar avand in vedere ca nu m-a contrazis nimeni pana acum…probabil trebuie sa fiu mai precaut…dar de obicei asa se intampla cand una faci si alta gandesti ca ar trebui facut. Inima trebuie aascultata si ea dar eu cred ca cel mai bine ar fi sa primeze ratiunea si nu simtirile.
Imi e dor sa mai fiu ca la inceputul copilariei, fara griji, fara sa ma intereseze prea mult de repercursiunile pe care le-ar putea avea o actiune pripita. Nu-I nimik, din greseli invatam… Nu cred ca e bines a stam mereu cu frica in san sa nu facem aia, sa nu facem ailalta…
Am realizat toate chestiile astea purtand o conversatie cu o persoana cu totul si cu totul speciala si pe aceasta cale as dori sa ii multumesc. Ea se stie cam cat de speciala este si ce inseamna pentru mine.... Sunt multe de discutat aici pentru ca avand de partea mea o asemenea fiinta am realizat multe….multe….greseli care au durat unele cam mult…nu-i nimic…eu cred ca ceea ce s-a gresit se poate indrepta intr-o mai mare sau mai mica masura. Am observat un lucru fata de ceea ce era anterior si aici ma refer la relatiile anterioare….daca pana acum simteam ca sunt singur intr-o relatie si simteam pur si simplu ca sunt tinut pe loc…acum nu mai este cazul pentru ca o simt pe cea de langa mine cum este in stare sa “mearga” langa mine si nu sa-mi incetineasca avansul cu tot felul de idei si ineptii ce uneori sa ma faca sa ma crucesc. Important este echilibrul care l-am dobandit datorita ei si starea de confort interior, defapt nu confort e o liniste care iti da o stare de bine si de “mai vreau…”
Umbland printer melodii am gasit una care mie mi-a placut foarte mult si inca o mai ascult cu placere…Only for you angelcat…
Enjoy…


miercuri, 18 martie 2009

Fara

Un tanar fara credinta spunea mereu ca el nu crede in minuni. Dar intr-o zi, mergand pe strada, a intalnit un om, care, plimbandu-se incet, se oprea la tot pasul si, privind in dreapta si in stanga, exclama intruna:
- Doamne, ce minune! Ce minunatii mi-a fost dat sa vad!
- Nu te supara, a intrebat necredinciosul, dar la ce te uiti si te minunezi asa de tare ?
- Cum la ce ? La floarea aceasta minunata! Si la copacul de acolo si, uite, priveste norii, cat sunt de frumosi!
- Ce ti-e, omule, a mai spus necredinciosul, n-ai mai vazut flori sau copaci pana acum ? Ce, pana acum nu te-ai mai uitat niciodata pe cer sa vezi norii si pasarile zburand ?
- Nu! - a raspuns omul. Vezi dumneata, pana astazi am fost orb din nastere. Insa, cu o saptamana in urma, familia m-a adus in acest oras la un medic celebru care m-a operat si m-a ingrijit cu multa dragoste. De cand am iesit din spital, ma plimb insa pe strazi si nu ma mai satur sa privesc atatea lucruri frumoase, atatea minuni.
Dumneata poate ca, vazand in fiecare zi florile, copacii, oamenii din jurul tau, nici nu mai realizezi cat este de minunata aceasta lume, cat este de uimitoare. Dar eu, eu o vad pentru prima oara si, crede-ma, niciodata nu mi-am imaginat ceva atat de frumos.Dar, daca tot ne-am intalnit, spune-mi incotro gasesc o biserica, fiindca vreau sa aprind o lumanare si sa multumesc Domnului pentru minunea care a facut-o astazi cu mine.Impresionat de cuvintele omului, necredinciosul l-a insotit pe acesta pana la o bisericuta apropiata.
Au intrat impreuna, au aprins cate o lumanare si au inceput sa se roage incet, in fata unei icoane. In sufletul sau, omul necredincios pana atunci a inteles ca nu lumea era de vina, ci el. Toate erau pline de frumusete, toate erau minuni, dar el nu stia sa le vada. Trecea pe langa ele, fara sa le observe.Ce minune este mai frumoasa decat o floare ce se deschide, oferindu-si parfumul ? Poate cineva sa-mi arate o minune mai mare decat dragostea si devotamentul unei mame pentru copilul ei ?





Este cineva atat de crud, incat sa nu simta dragostea ........minunea minunilor ?Adevaratele miracole nu trebuie sa le vezi, ci sa le simti in tot ce te inconjoara......natura, flori, animale....si oameni! Viata poate fi minunata .....daca o privesti cum trebuie!
Asa ca un sfat daca imi permiteti sau mai bine spus un sfat pentru cei care ca si mine au fost orbiti intr-o relatie cu oameni indispusi, neadevarati, care au uitat cum e…: incercati si treceti peste toate cacaturile ce va tot pun la incercare, nu regretati trecutul dar fiti cu un ochi spre viitor pentru ca la urma urmei nici trecutul nu are cum sa fie viitor iar nici viitorul pana la un punct in viata nu poate fi trecut…el va devein trecut la un moment dat dar acel moment il shtie numai Dumnezeu…dacă păstrăm o atitudine pozitivă, va fi mereu loc pentru o nouă şansă şi vom putea fi mai fericiţi!
Enjoy…

joi, 12 martie 2009

DEZNODAMANT...

La un moment dat orice lucru are un final, un deznodamant, momentul in care se termina tot. Pentru multi acest deznodamant este doar un nou inceput, iar inceputul nu este niciodata ceva usor sau ceva neplacut... Probabil este bine ca atunci cand te afli intr-o relatie sa faci in asa fel incat fiecare zi sa fie un nou inceput al unui punct de avans(bineinteles) din relatia respectiva, pentru ca cineva imi spunea ca o relatie de dragoste trebuie sa se nasca, sa creasca si sa se maturizeze... bun, eu sunt de acord... dar ce te faci atunci cand este cazul sa "iei o pauza de cateva luni" si totusi sentimentele exista, cand ceea ce te inconjoara in tot ceea ce atingi reprezinta o bucatica de trecut legata de relatia respectiva...
Este foarte greu sa reusesti sa treci peste anumite chestii din trecut care la momentul respectiv te marcheaza si incerci din rasputeri sa uiti, sa te vindeci de golul produs. Reusesti sa ajungi la o anumita linie de plutire sa treci peste chestiile care va legau la tot pasul… si totusi nimic nu se compara cu ea, incepi sa faci comparatii intre relatii si asta e o mare greseala… E foarte greu ca unele personae sa tina pasul cu ceea ce iti doresti sau ceea ce sperai sa fie si ceea ce a ajuns sa fie…
In fine, la un moment dat dupa o anume perioada de timp in care zilele treceau foarte greu si durerea se simte inca foarte acut reusesti sa poti trece peste, sa cunosti oameni noi, sa mergi mai departe intr-un cuvant. Toate astea se naruie in momentul in care dai cu ochii de aceaa persoana din trecut care odata era TOTUL pentru tine. Iti propui sa fii tare, sa nu cedezi si sa nu te lasi impresionat de aparente… Ei bine…socoteala din padure sigur nu se va potrivi cu cea din targ… Atunci cand crezi ca esti mai tare si incerci sa vezi ce se intamplaatunci esti mai vulnerabil…. In momentul cand o vezi, fluturii incep sa roiasca in stomac, picioarele nu mai au stabilitate pentru ca tremura ca varga iar din ceea ce ti-ai propus nimic nu mai este valabil pentru ca nimic nu mai poate fi controlat…si atunci iti aduci aminte care a fost motivul pentru care ti-a placut, de ce v-ati mai certat, ca tu ai fost de vina si ai provocat ruptura…
Se poate sa ca atunci cand stati fata in fata sa ai atat de multe sa-I spui incat sa nu stii de unde sa incepi sau incotro sa iti indrepti energiile asa ca incerci sa lasi totul sa decurga de la sine si apoi iti dai seama ca toate conversatiile duc catre acelasi deznodamant fericit…:P
Cam atat ar fi de spus...restul in alt post poate...

luni, 9 martie 2009

No title

My hands hold safety to my dreams
Clutching …. no one has fallen
So many years I've shaped each one
Reflecting my heart showing who I am
Now you're asking me to show
What I'm holding on so tightly
Can't open my hands can't let go
Does it matter?
Should I show you?
Can't you let me go?
Surrender you whisper gently
You say I will be free
I know, but am I
you say you have a plan for me
And that you want the best for my life
Told me the world had yet to seewhat you can do with one that's committed
to your calling
I know of course, what I should do
that I can't hold there dreams forever
If I give that now to you
will you take them away forever?
or can I dream AGAIN....!?!






No one can see inside my soul the bitterness that hides in it so when you came into my life, I thought the sun will never shine my dreams were looked up in my hart your warmth reach down to them and manage to set them free and the most important thing, you made me belive that it’s ok to dream… By your side I learn again to walk not to carry or to be carried by someone. Sometimes I can not belive that it is true….you and me… but then I look around and I see myself hopping that dreams can came true and that my fears towards you are only my problems and after a while I have realized that you don’t want to hurt me because you need me as much as I need you… It’s nice to see that you are needed and that you can count on a person that is close to you and dear to your hart and most important a person that it is true. I don’t know if I make any sence… I belive that I could never in this life tell her in words how much this means to me but I can spend my life trying because is the only one that deserves all the love and care in this world in witch if you don’t lie you are not to be called human. I know it seems unreal and it may look like is a story told by a person that doesn’t want to break the links with the past but belive me for me the past is the past and from my point of view it is left behind for good no matter what…THAT IS A BIG PROBLEM THAT SEEMS TO ME THAT SOME PERSONS CAN NOT HANDLE OR MAYBE THEY DON’T WANT TO GET IT.
What do u think about it?