See you

In viitorul apropiat voi avea timp sa ma apuc din nou de pasiunea mea mai veche....pasiune pe care am cam nelijat-o in ultimul timp. Dar pana atunci....mai am de lucru...See you...

Speranta

Speranta moare ultima.... Eu sunt optimist de fel si in consecinta sper pana in ultimul moment... daca are rost nu stiu, stiu doar ca asa sunt eu construit.

Nu stiu cum este mai bine...

Oare cum este mai bine? Incerc sa las spatiu sa nu se simta sufocata, poate asa ....cine stie? Cert este ca imi este din ce in ce mai greu sa stau fara sa vorbesc cu ea... Incerc...

Atunci cand nu inteleg...

Nu stiu cum ar trebui procedat, nu stiu cum sa mai spun si ce sa mai fac...parca nu fac altceva decat sa ma lovesc de un perete... Poate ai dreptate, poate "imi este frica de singuratate..." Cum poate sa nu? Cui nu ii este?

De inima albastra...

Oare cum as putea sa fac.....? Pe masura ce tot incerc sa iti spun si tu nu imi raspunzi.....Simt din comportamentul tau ca nu se poate ...nu vrei sa se poata. Totul sau toate lucrurile bune au inceput-continut-incheiere. Din pacate incheierea este cea mai dureroasa.

Boala grea...

Cum poti sa faci diferenta?...Poate nu e  nici o diferenta, poate chiar daca sunt la fel sunt foarte diferite.




Enjoy!

Copilarie...de demult

 O etapa a vietii aproape uitata este copilaria...





Nu uitati sa mai fiti copii....macar si pentru o zi...

Postare noua...

Cu totii ne dorim la un moment dat ceva...ce poate nu vom avea nicodata. Cu totii am fost dezamagiti macar o data-n viata. Tot ce e frumos nu are cum sa dureze. Toate lucrurile au pana la urma un sfarsit. Depinde de noi insa... Carla's Dreams - Imperfect

@ANONIM

                    Nu prea inteleg de ce unele persoane prefera sa comenteze articole scrise de mine fara a-si asuma parerile. E simplu sa comentezi ca si anonim pentru ca atunci arunci niste cuvinte fara a ti le asuma sau fara a putea raspunde pentru ele. Chestia asta e deranjanta sincer si cred ca de acum nu voi mai publica comentarii postate ca si anonim pentru ca nu stii cu cine vorbesti, cui trebuie sa ii raspunzi la o intrebare sau mai stiu eu ce...
                    @ anonim: macar de a-i avea destul discernamant sa vezi ca nu e blogul cui adresezi tu comentariul. De aceea de acum nu voi mai publica comentarii la posturile scrise de mine si care nu sunt semnate de nimeni. Ce zici de asta anonim?

Aberatii... despre mine...

                                Sincer sa fiu anul acesta mi-am promis sa ma ocup de mici lucruri pe care le-am cam neglijat in ultimul timp… si cand spun ultimul timp ma refer la ani…nu saptamani, luni sau zile; unele chestii mai importante altele mai putin importante dar fiecare cu o oarecare insemnatate pentru mine. Printre acele chestii este si blogul acesta, locul unde aberez eu de obicei, locul unde imi pot expune in cuvinte sentimentele si trairile care ma framanta la un moment dat…
                            Nu cred ca se poate cineva lauda cu faptul ca se poate ocupa de toate lucrurile in acelasi timp sau chiar si lundu-le pe rand… In fond ziua are numai 24 de ore iar aproape jumatate dintre ele ni le petrecem pe la serviciu. Asa cum cineva foarte drag mie spune: “Nu am timp…pana la 01 martie…”. Stiu, suna cam fatilic data de 01 martie ca fiind un deadline ce trebuie respectat… E constienta ca viata nu se opreste acolo si nici nu incepe dezastrul cu aceasta data dar… Pana acum ceva timp asa spuneam si eu: “Nu am timp…” 
                         Aproape intotdeauna m-am bazat pe instinctele mele si credeti-ma ca NICIODATA nu am avut nimic de pierdut, dimpotriva s-a intamplat o singura data sa ma iau dupa inima si atunci am pierdut tot.
                        Sunt adeptul solutiilor radicale ce fac suferinta scurta pe oricare plan…pentru ca eu cred ca aceste chestii trebuie tratate ca niste boli… niste boli a caror solutie de tratament este operatia pentru a putea continua sa traiesti cat mai “sanatos” posibil… nu renteaza sa prelungesti agonia… belive me….
                      Ca sa te simti implinit, din punctul meu de vedere, trebuie sa fie un echilibru intre viata profesionala si cea personala… Sincer sa fiu, de ceva timp, defapt de mult timp... am inceput sa cunosc si eu acest sentiment… e placut si da o stare de bine per total.  E mare lucru sa gasesti pe cineva care iti acorda atentia ei/lui neconditionat, care te asculta cand ai ceva de spus, care atunci cand iti e mai greu sta langa tine si te imbarbateaza fara sa puna prea multe intrebari si fara sa iti critice fiecare miscare pe care o faci, care in noptile reci si lungi de iarna cand te simti mai singur iti spune o vorba buna pentru a-ti ridica moralul.
                      Nu ma intereseaza ce fac altii ca sa fie fericiti si aici ma refer la alte cupluri, stiu doar ca atunci cand este nevoie va fi acolo si acelasi lucru este valabil si pentru mine pentru ca si eu voi fi acolo... ori de cate ori va fi nevoie.

In incheiere vreau sa va propun o piesa care mie mi-a placut si imi place inca mult..... Gloria Gaynor – I will survive… Enjoy

SUS...

Super tare si piesa si mesajul.... sper sa va placa...cat despre sarit.... TOT MAI SUS.....
Credeam la un moment dat ca nu mai stiu sa visez...dar uite ca dupa ceva timp toate se indreapta...