Nu iti cer...

Nu-ti cer ceva ce tu nu imi poti da
Nu-ti cer sperante, vise sau placeri
Nu-ti cer sa schimbi ceva ce n-ai putea

Cer doar atat: nu-mi transforma iubirea in dureri
Nu vreau sa crezi ca eu sunt egoista
Ca nu te las ca sa traiesti cum vrei
Dar daca-i fi aici eu n-as mai fii atat de trist

Si nici n-as mai intra la banuieli
Nu vreau sa-mi spui ca ma iubesti pe mine
Ca ma adori si fara mine nu poti sta
Cer doar atat: nu-mi refuza iubirea pentru tine

Nu o pata, nu o jigni, n-o alunga
Eu te iubesc fara conditii si crieterii
Eu te iubesc tacut si inocent
Dar nici n-as vrea sa ma las prada durerii

De a te fi iubit prudent
Si totusi te iubesc pentru ca eu
Am fost nascut ca sa iubesc plangand
Si printre lacrimi eu te voi iubi mereu
Mereu te voi purta la mine-n gand

Multumesc...

Este adevarat ca a trecut ceva timp si am reusit sa imi pun ordine in viata de zi cu zi pentru ca ajunsesem la concluzia ca nu se mai poate asa... Foarte adevarat este ca fara ajutorul celei mai importante persoane din viata mea nu as fi reusit sa fac nimic, ea m-a sprijinit, mi-a fost alaturi si m-a indrumat asa cum stie ea mai bine si pentru asta o sa-i fiu recunoscator toata viata. Nu i-am spus lucrul acesta asa ca : Multumesc din tot sufletul angelcat...

Acum pot sa visez cu adevarat pentru ca visele mele erau fara consistenta, far un final anume, fara personaje principale....toate astea s-au schimbat insa din clipa in care am vazut-o prima oara, pentru ca atunci am stiut ca e ceva special cu fiinta asta si am simtit atunci ca va juca un rol important in viata mea....se pare ca asa a si fost, pentru ca de atunci totul s-a schimbat in bine si acea mica raza de speranta mi-a revenit. Desi eu sunt mai fatalist din fire si reusesc sa dramatizez situatia/problemele care apar... Stiu ca nu e corect si stiu ca uneori am fost egoist si mai stiu ca datorita naturii mele, fiecare persoana care o aveam langa mine nu ma multumea si simteam ca ma tinea pe loc, cu ea insa este cu totul si cu totul altfel...langa ea simt ca pot "zbura" pentru ca ea "zboara" cu mine iar echilibrul care interior care mi-l ofera nu cred ca se poate compara cu nimik. Langa ea visele mele au finalitate, au sens, au personaje principale....asa ca... iubita mea, angelcat, iti multumesc din nou... Trebuia sa scriu postul acesta pentru ca ma simt mai mult decat dator acestei fiinte care a aparut in viata mea ca din vis.... ca un inger pazitor exact atunci cand aveam mai mare nevoie de ea...

Multumesc...

Love

'What makes you smile everyday? ',

question that i heard everytime i passed by,

i smile when i see the sky and the moon,

i smile when it's raining,

i smile even when i'm under hot sun.

'why? ', same question again,

i smile when i'm tired,

i smile when i'm depressed,

i smile even if i'm sad.

'why', and again,

i smile when i see kids playing,

i smile when i see couples holding hands,

i smile when i see people laughing happily,

'why did you smile everyday? ',

this time i give the answer,

i smile because i'm glad of what God have give us,

i smile because i don't want to feel down,

i smile because i love the fact that human lives better if there is someone to love and be loved,

i quickly smile at everything, for fear of having to cry because

i want to live my life to the fullestand not having regrets in futurefor the beautiful things

i've missed in

I have decided that after all I’ve been through it is my time to be happy because I’ve been lied to, cheated on and I’ve been treated like dirt by someone that in the end does not deserve to look into my eyes. I proudly wear my scars on the surface of my hart, scars that were bleeding some time ago and now they are healed. My face has added another furrow line that has become an usually part of it because the time of suffering has left marks not only in my soul but on my apparence too.
It is true that I don’t wish even to my worst enemy to go through the period of feelings that are unshared, harts are broken, tears are false, another one cames along and takes the place that you believe to be for ever yours…it is such thing as for ever. As time goes by you realize after you see what I’ve written above, that a period of your life has been meaningless, the person that you thought that is to be with you becames something more than a bug that deserves to be crushed because she lied to everyone, she lied to her parents so that she can be the “good guy” in a relationship that you tried from all your heart to make it work but in the end it is not enough.
You maybe then regret that life is not fair…but really…wake up…you should know this by now, it should never came as a surprise for you, I know that sometime along the way you forgot about what I’m talking about but don’t worry…the heartache that you feel that is braking your soul to pieces will remind you never to trust people again…

So the time passes by and more and more you feel healed by the pain although the signs that you have suffered remain on your hart and your face so that you will be reminded the next time to never make the same mistake twice.
In the end, when the healing process is complete you feel ready to get back in life again, you meet an angel, a person just like you that has suffered for many years and now just like you she deserves to be happy so with shy small steps you try to live day by day and you see that all you bad thoughts can be forgotten because all your fears were insubstantial placed. so now I know what it means to love and to be loved truly...

I love my little kitty, my angel from the sky....my angelcat...

Back in life

Sincer sa fiu nu aveam nici o idee despre ce o sa fie postul asta asa ca am deschis o pagina la intamplare si m-am apucat sa scriu cate ceva tot despre sentimente atat provocate cat si cele care isi gasesc drum inspre inima de obicei si care sunt doar aleatorii, simtiri si sentimente care te fac mai puternic, care te intaresc din punct de vedere psihic. Cineva ma intreba zilele trecute daca …”regret pe cineva din trecutul meu…” o intrebare fireasca daca stau sa ma gandesc ca in ziua de azi nu mai poti avea incredere in nimeni si in nimic…bineinteles exagerez la chestia cu increderea pentru ca atunci cand nu mai ai incredere in nimeni chiar este crunt, vezi conspiratii la tot pasul, tot felul de situatii ce duc la certuri in cuplu sau chestii de genul acesta…
Nu regret sincer sa fiu nici o persoana din trecutul nu, nu regret decat probabil niste actiuni sau fapte care la momentul respective mi se pareau romantic….ceea ce era normal la momentul respective. Nu imi vine usor sa aflu ca toate acestea au fost doar niste incercari inutile de a amana inevitabilul. Se pare ca am gresit sau cel putin asa consider eu… Dar na fiecare gresim pentru ca suntem oameni si avem carentele noastre ca si finite… Probabil e doar o parere a mea dar avand in vedere ca nu m-a contrazis nimeni pana acum…probabil trebuie sa fiu mai precaut…dar de obicei asa se intampla cand una faci si alta gandesti ca ar trebui facut. Inima trebuie aascultata si ea dar eu cred ca cel mai bine ar fi sa primeze ratiunea si nu simtirile.
Imi e dor sa mai fiu ca la inceputul copilariei, fara griji, fara sa ma intereseze prea mult de repercursiunile pe care le-ar putea avea o actiune pripita. Nu-I nimik, din greseli invatam… Nu cred ca e bines a stam mereu cu frica in san sa nu facem aia, sa nu facem ailalta…
Am realizat toate chestiile astea purtand o conversatie cu o persoana cu totul si cu totul speciala si pe aceasta cale as dori sa ii multumesc. Ea se stie cam cat de speciala este si ce inseamna pentru mine.... Sunt multe de discutat aici pentru ca avand de partea mea o asemenea fiinta am realizat multe….multe….greseli care au durat unele cam mult…nu-i nimic…eu cred ca ceea ce s-a gresit se poate indrepta intr-o mai mare sau mai mica masura. Am observat un lucru fata de ceea ce era anterior si aici ma refer la relatiile anterioare….daca pana acum simteam ca sunt singur intr-o relatie si simteam pur si simplu ca sunt tinut pe loc…acum nu mai este cazul pentru ca o simt pe cea de langa mine cum este in stare sa “mearga” langa mine si nu sa-mi incetineasca avansul cu tot felul de idei si ineptii ce uneori sa ma faca sa ma crucesc. Important este echilibrul care l-am dobandit datorita ei si starea de confort interior, defapt nu confort e o liniste care iti da o stare de bine si de “mai vreau…”
Umbland printer melodii am gasit una care mie mi-a placut foarte mult si inca o mai ascult cu placere…Only for you angelcat…
Enjoy…

DEZNODAMANT...

La un moment dat orice lucru are un final, un deznodamant, momentul in care se termina tot. Pentru multi acest deznodamant este doar un nou inceput, iar inceputul nu este niciodata ceva usor sau ceva neplacut... Probabil este bine ca atunci cand te afli intr-o relatie sa faci in asa fel incat fiecare zi sa fie un nou inceput al unui punct de avans(bineinteles) din relatia respectiva, pentru ca cineva imi spunea ca o relatie de dragoste trebuie sa se nasca, sa creasca si sa se maturizeze... bun, eu sunt de acord... dar ce te faci atunci cand este cazul sa "iei o pauza de cateva luni" si totusi sentimentele exista, cand ceea ce te inconjoara in tot ceea ce atingi reprezinta o bucatica de trecut legata de relatia respectiva...

Este foarte greu sa reusesti sa treci peste anumite chestii din trecut care la momentul respectiv te marcheaza si incerci din rasputeri sa uiti, sa te vindeci de golul produs. Reusesti sa ajungi la o anumita linie de plutire sa treci peste chestiile care va legau la tot pasul… si totusi nimic nu se compara cu ea, incepi sa faci comparatii intre relatii si asta e o mare greseala… E foarte greu ca unele personae sa tina pasul cu ceea ce iti doresti sau ceea ce sperai sa fie si ceea ce a ajuns sa fie…
In fine, la un moment dat dupa o anume perioada de timp in care zilele treceau foarte greu si durerea se simte inca foarte acut reusesti sa poti trece peste, sa cunosti oameni noi, sa mergi mai departe intr-un cuvant. Toate astea se naruie in momentul in care dai cu ochii de aceaa persoana din trecut care odata era TOTUL pentru tine. Iti propui sa fii tare, sa nu cedezi si sa nu te lasi impresionat de aparente… Ei bine…socoteala din padure sigur nu se va potrivi cu cea din targ… Atunci cand crezi ca esti mai tare si incerci sa vezi ce se intamplaatunci esti mai vulnerabil…. In momentul cand o vezi, fluturii incep sa roiasca in stomac, picioarele nu mai au stabilitate pentru ca tremura ca varga iar din ceea ce ti-ai propus nimic nu mai este valabil pentru ca nimic nu mai poate fi controlat…si atunci iti aduci aminte care a fost motivul pentru care ti-a placut, de ce v-ati mai certat, ca tu ai fost de vina si ai provocat ruptura…
Se poate sa ca atunci cand stati fata in fata sa ai atat de multe sa-I spui incat sa nu stii de unde sa incepi sau incotro sa iti indrepti energiile asa ca incerci sa lasi totul sa decurga de la sine si apoi iti dai seama ca toate conversatiile duc catre acelasi deznodamant fericit…:P

Cam atat ar fi de spus...restul in alt post poate...

Din inima...

In timp omul invata sa perceapa diferenta subtila intre a sustine o mana si a inlantui un suflet, si invata ca amorul nu inseamna a te culca cu cineva si ca avea pe cineva alaturi ,nu e sinonim cu starea de siguranta. Omul invata sa-si accepte caderile cu capul sus si ochii larg deschisi, si cum sa-si construiasca toate drumurile bazate in ASTAZI si ACUM, pentru ca MIINE este prea nesigur pentru a face planuri... Si VIITORUL are mai mereu o multime de variante care se opresc insa la jumatea drumului.
Si dupa un timp omul invata ca daca e prea mult,pina si caldura cea datoare de viata a soarelui, arde si calcineaza... Asa ca incepe sa-si planteze propria gradina si isi impodobeste propriul suflet, in loc sa mai astepte ca altcineva sa-i aduca flori... Si invata ca intr-adevar poate suporta, Ca intr-adevar are forta, Ca intr-adevar e valoros, si omul invata si invata,si cu fiecare zi invata... Cu timpul inveti ca a sta alaturi de cineva pentru care iti ofera un viitor bun,inseamna ca,mai devreme sau mai tirziu,vei vrea sa te intorci la trecut... Cu timpul intelegi ca doar cel care e capabil sa te iubeasca cu defectele tale,fara a pretinde sa te schimbe,iti poate aduce toata fericirea pe care ti-o doresti. Iti dai seama cu timpul ca, daca esti alaturi de aceasta persoana doar pentru a-ti intovarasi singuratatea, in mod inexorabil, vei ajunge sa nu mai vrei sa o vezi...
Ajungi cu timpul sa intelegi ca adevaratii prieteni sunt numarati, si ca cel care nu lupta pentru ei, mai devreme sau mai tirziu, se va vedea inconjurat doar de false prietenii. Cu timpul inveti ca vorbele spuse intr-um moment de minie, pot continua tot restul vietii sa faca rau celui ranit... Cu timpul inveti ca A SCUZA e ceva ce poate face oricine, dar ca A IERTA, doar sufletele cu adevarat mari o pot face... Cu timpul intelegi ca, daca ai ranit grav un prieten, e foarte probabil ca niciodata prietenia lui nu va mai fi la aceeasi intensitate.
Cu timpul iti dai seama ca, desi poti fi fericit cu prietenii tai, intr-o buna zi vei plinge dupa cei pe care i-ai lasat sa plece. Cu timpul iti dai seama ca fiecare experienta traita alaturi de fiecare fiinta, nu se va mai repeta niciodata. Cu timpul iti dai seama ca cel care umileste sau dispretuieste o fiinta umana, mai devreme sau mai tirziu, va suferi aceleasi umilinte si dispret, dar multiplicate... Cu timpul inveti ca grabind sau fortind lucrurile sa se petreaca, asta va determina ca in final, ele nu vor mai fi asa cum sperai. Cu timpul iti dai seama ca in realitate, cel mai bun nu era viitorul, ci momentul pe care-l traiai exact in acel moment. Cu timpul vei vedea ca,desi te simti fericita cu cei care-ti sunt imprejur, iti vor lipsi enorm cei care mai ieri erau cu tine si acum sau dus si nu mai sunt... Cu timpul vei invata ca,incercind sa ierti sau sa ceri iertare, Sa spui ca iubesti, Sa spui ca ti-e dor, Sa spui ca ai nevoie... Dar din pacate se invata doar cu TIMPUL...
TIMPUL, uneori cel mai mare dusman alteori cel mai bun sfetnic si nimeni si nimic nu va putea vreodata sa clinteasca timpul din “gandirea” lui, el are un mod de a face sa se vindece chiar si cele mai adanci rani… Odata cu trecerea lui iti dai seama daca ai lasat ceva in urma sau daca in viata asta ai trait degeaba. Se pare ca unele lucruri se pot judeca numai de catre timp, cu timp, in timp… Nu cred ca a reusit cineva sa explice de ce timpul trece asa cum vrea el atunci cand vrea…De ce dureaza asa putin momentele de fericire? De ce trebuie mereu sa nu avem timp? De ce atunci cand suntem fericiti trece mai repede ca atunci cand apar tot felul de probleme pe care numai el, timpul, le poate rezolva?
In fine….asta e postul serios pe ziua de azi cateva idei scrise la repezeala…Astept si parerile voastre…

Chestii

There are some times in life when you wish that the time should stop for you, when you wish that nothing will change about your life except maybe the perception of other people and events that take place around you. There are times when you wish the time should pass faster because it seems that bad things would not stop until someone with great power is convinced that you don’t have any pride left, and you are down on the ground with your teeth clenched… Then you realize that there is no one that can help you except yourself so for a moment in time you think: “Wait just a minute…. I’m a fighter, I can not let myself to be pushed around and steped on…”… After a moment of great lucidity, you pick up your hopes, your smashed dreams, your broken heart, your destroyed ego, your trust in human kind and begin to prepare for a new jurney that
will bring you God knows where but you are willing to try it no matter what happens.

So some times it happens and that is one time in life, that you get lucky and you meet a person that is something like your image in opposite gender, so she is smart, she is beautiful, she likes almost the same things that you like, she even has your same blood type…and you feel that this is the person that you were waiting for all your life, you feel like you know each other for a lifetime…. So in that moment you stop for a moment and ask yourself: “How is this possible? Is it real? Is my time to be happy?”. It seems to good to be true but with small steps you try to get back in life…
Everything seems so unreal it is so beautiful to see that you are capable to feel something you did not think that it is possible… Step by step you fall inlove with this girl that takes your heart in her hands and with a shy look in her eyes tells you that she will take care of your scared heart. With fear in your soul you try to take this new relation day by day so you don’t miss the important moments.
In that moments you feel like have been born again, like the power of a feeling long lost has gave you wings, you feel invincible…but then again that is how a person inlove should feel. You look at the sun with other kind of look on your face, this time is careful look, a look that will not make you suffer again… so the hope of a real life begins to appear. Nobody knows how, when or where but belive me the only feeling that remains after a period of suffering is HOPE…

So when you find a real and "live" person you try your best to make her feel special, to make her feel alive... The person I'm talking about knows who she is an I'm sure that she feels how important she became in such short period of time...so I won't tell all of you her name...My heart is with her allways and she is in my heart.