At peace...

Probail cel mai greu lucru, atunci cand ai nevoie cea mai multa de pace si de echilibru interior, este acela sa te linistesti si sa incerci sa treci cu brio peste anumite momente ale vietii ce marcheaza sau care lasa o urma destul de adanca intr-un suflet de om fragil si care are nevoie de ghidare, de caldura... de normalitate intr-un cuvant. Tot asa este foarte bine sa ai pe cine te bizui atunci cand esti in partea finala a "recuperarii" pentru ca numai atunci realizezi ceea ce ai pierdut esti impacat datorita faptului ca ceea ce ai gasit este mult mai bun, mai...ceea ce cautai. Atunci incet incet incepi sa mergi mai departe si incepi sa ai siguranta pentru a merge mai departe pentru a duce o viata mai linistita... asta pana data viitoare probabil...in fine...
Observi ca ai langa tine pe cineva care iti este alaturi, cineva care incearca din rasputeri si chiar reuseste sa faca ceea ce de unul singur ti se parea imposibil de infaptuit asa ca si cu ajutorul persoanei respective te pui bine pe picioare chiar si incepi sa iti gasesti linistea la care tanjeai de atata timp...noptile nu ti se mai par asa de lungi, zilele incep sa fie cu soare pline si uite asa reusesti sa lasi in urma cu totul ceea ce credeai ca pentru tine e o lume dar ti-ai dat seama ca te-ai inselat sau ai fost inselat....ma rog...fiecare cum considera ca i se potriveste...

Asa cum spunea o persoana foarte importanta pentru mine:" imi imaginez cum viata sta ghemuita intr-un colt si rade de mine... Stiam ca asa se va intampla....Nu-i nimic nou..." Poti acum sa privesti altfel lucrurile si persoanele care te inconjoara, ipocrizia si fatarnicia lor...desi speri din tot sufletul sa nu fie asa cum ti s-a demonstrat pentru a mia oara iar cand ti se intampla cate ceva bun stai uluit si privesti fara a-ti veni sa crezi ca mai este posibil sa se intample si ceva bun in lume...

Sunt momente cand iti doresti sa fugi in lume sa uiti de toti si de toate, sa pleci intr-un loc in care nu te cunoaste nimeni si sa o poti lua de la 0 pe toate planurile dar iti dai seama intr-un tarziu ca sunt doar vise desi unele vise sunt mai mult sau mai putin realizabile...iar in functie de trairile noi care iti fac fiinta sa vibreze incepi si iti stabilesti teluri si targeturi in viata. Poate ar fi mai bine sa nu iti mai imaginezi cum ar fi si ar trebui sa iei lucrurile exact asa cum vin, day by day sau cel putin eu asta am invatat chiar daca mai exista momente de melancolie in care totul pare destul de negru.....

Eu am norocul ca acum langa mine se afla o fiinta minunata, un adevarat inger de fata careia ar trebui sa ii fiu foarte recunoscator pentru ca se pare ca ea are capacitatea sa ma inteleaga si sa fie langa mine neconditionat... Stiu ca apare doar pe cate 3 randuri in posturile mele dar credeti-ma pentru mine e foarte speciala, chiar nu imi imaginam ca mai exista pe lume fapturi de genul acesta. Ea a jucat un mare rol in faptul ca eu acum ma simt linistit si mi-am gasit intr-adevar echilibrul... Nu stiu ce va fi in continuare, stiu insa ca e inima mea si stiu ca alaturi de ea ma simt implinit. Stiu ca imi doresc sa fie si pe viitor totul asa minunat dar vom vedea....pana atunci voi incerca sa fac toate lucrurile cat de bine pot si sa nu-i lipseasca nimik pentru ca este intr-adevar UNICA....