Dacă – Rudyard Kipling
Dacă poti fi calm, cînd toţi se pierd cu firea
În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
De crezi în tine, chiar cînd Omenirea
Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva;
De ştii s-aştepţi, dar nu cu sufletul la gura;
De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept
;De nu răspunzi la ură tot cu ură
Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;
Dacă visezi – dar nu-ţi faci visul astru;
De poţi să speri – dar nu-ţi faci scopul ţel;
De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul Tratand pe-acesti doi impostori la fel;
Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucităDe pisicher, sa prinda-n lat pe prost;
De poţi ca munca vieţii, năruită,S-o faci de la-nceput precum a fost;
Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toatăS-o pui, făr’a clipi, pe-un singur zarŞi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima datăFăr-să te plîngi cu un oftat măcar;De ştii sili, nerv, inimă si vînă,Sa te slujeasca dupa ce-au apus,
Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
Decît Voinţa ce le ţine sus;
Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbatăCa şi-n Mulţime – nu străin de ea;
Amic sau nu, de nu pot să te-abată;De toţi de-ţi pasă, dar de nimeni prea;
Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare,Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,
atunci: a ta e Lumea asta mareşi, mai presus, vei fi un OM, copilul meu!
Traducere de Dan Duţescu
În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
De crezi în tine, chiar cînd Omenirea
Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva;
De ştii s-aştepţi, dar nu cu sufletul la gura;
De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept
;De nu răspunzi la ură tot cu ură
Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;
Dacă visezi – dar nu-ţi faci visul astru;
De poţi să speri – dar nu-ţi faci scopul ţel;
De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul Tratand pe-acesti doi impostori la fel;
Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucităDe pisicher, sa prinda-n lat pe prost;
De poţi ca munca vieţii, năruită,S-o faci de la-nceput precum a fost;
Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toatăS-o pui, făr’a clipi, pe-un singur zarŞi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima datăFăr-să te plîngi cu un oftat măcar;De ştii sili, nerv, inimă si vînă,Sa te slujeasca dupa ce-au apus,
Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
Decît Voinţa ce le ţine sus;
Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbatăCa şi-n Mulţime – nu străin de ea;
Amic sau nu, de nu pot să te-abată;De toţi de-ţi pasă, dar de nimeni prea;
Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare,Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,
atunci: a ta e Lumea asta mareşi, mai presus, vei fi un OM, copilul meu!
Traducere de Dan Duţescu
