miercuri, 22 aprilie 2009

At peace...

Probail cel mai greu lucru, atunci cand ai nevoie cea mai multa de pace si de echilibru interior, este acela sa te linistesti si sa incerci sa treci cu brio peste anumite momente ale vietii ce marcheaza sau care lasa o urma destul de adanca intr-un suflet de om fragil si care are nevoie de ghidare, de caldura... de normalitate intr-un cuvant. Tot asa este foarte bine sa ai pe cine te bizui atunci cand esti in partea finala a "recuperarii" pentru ca numai atunci realizezi ceea ce ai pierdut esti impacat datorita faptului ca ceea ce ai gasit este mult mai bun, mai...ceea ce cautai. Atunci incet incet incepi sa mergi mai departe si incepi sa ai siguranta pentru a merge mai departe pentru a duce o viata mai linistita... asta pana data viitoare probabil...in fine...
Observi ca ai langa tine pe cineva care iti este alaturi, cineva care incearca din rasputeri si chiar reuseste sa faca ceea ce de unul singur ti se parea imposibil de infaptuit asa ca si cu ajutorul persoanei respective te pui bine pe picioare chiar si incepi sa iti gasesti linistea la care tanjeai de atata timp...noptile nu ti se mai par asa de lungi, zilele incep sa fie cu soare pline si uite asa reusesti sa lasi in urma cu totul ceea ce credeai ca pentru tine e o lume dar ti-ai dat seama ca te-ai inselat sau ai fost inselat....ma rog...fiecare cum considera ca i se potriveste...




Asa cum spunea o persoana foarte importanta pentru mine:" imi imaginez cum viata sta ghemuita intr-un colt si rade de mine... Stiam ca asa se va intampla....Nu-i nimic nou..." Poti acum sa privesti altfel lucrurile si persoanele care te inconjoara, ipocrizia si fatarnicia lor...desi speri din tot sufletul sa nu fie asa cum ti s-a demonstrat pentru a mia oara iar cand ti se intampla cate ceva bun stai uluit si privesti fara a-ti veni sa crezi ca mai este posibil sa se intample si ceva bun in lume...
Sunt momente cand iti doresti sa fugi in lume sa uiti de toti si de toate, sa pleci intr-un loc in care nu te cunoaste nimeni si sa o poti lua de la 0 pe toate planurile dar iti dai seama intr-un tarziu ca sunt doar vise desi unele vise sunt mai mult sau mai putin realizabile...iar in functie de trairile noi care iti fac fiinta sa vibreze incepi si iti stabilesti teluri si targeturi in viata. Poate ar fi mai bine sa nu iti mai imaginezi cum ar fi si ar trebui sa iei lucrurile exact asa cum vin, day by day sau cel putin eu asta am invatat chiar daca mai exista momente de melancolie in care totul pare destul de negru.....

Eu am norocul ca acum langa mine se afla o fiinta minunata, un adevarat inger de fata careia ar trebui sa ii fiu foarte recunoscator pentru ca se pare ca ea are capacitatea sa ma inteleaga si sa fie langa mine neconditionat... Stiu ca apare doar pe cate 3 randuri in posturile mele dar credeti-ma pentru mine e foarte speciala, chiar nu imi imaginam ca mai exista pe lume fapturi de genul acesta. Ea a jucat un mare rol in faptul ca eu acum ma simt linistit si mi-am gasit intr-adevar echilibrul... Nu stiu ce va fi in continuare, stiu insa ca e inima mea si stiu ca alaturi de ea ma simt implinit. Stiu ca imi doresc sa fie si pe viitor totul asa minunat dar vom vedea....pana atunci voi incerca sa fac toate lucrurile cat de bine pot si sa nu-i lipseasca nimik pentru ca este intr-adevar UNICA....

miercuri, 15 aprilie 2009

Multumesc...

Este adevarat ca a trecut ceva timp si am reusit sa imi pun ordine in viata de zi cu zi pentru ca ajunsesem la concluzia ca nu se mai poate asa... Foarte adevarat este ca fara ajutorul celei mai importante persoane din viata mea nu as fi reusit sa fac nimic, ea m-a sprijinit, mi-a fost alaturi si m-a indrumat asa cum stie ea mai bine si pentru asta o sa-i fiu recunoscator toata viata. Nu i-am spus lucrul acesta asa ca : Multumesc din tot sufletul angelcat...
Acum pot sa visez cu adevarat pentru ca visele mele erau fara consistenta, far un final anume, fara personaje principale....toate astea s-au schimbat insa din clipa in care am vazut-o prima oara, pentru ca atunci am stiut ca e ceva special cu fiinta asta si am simtit atunci ca va juca un rol important in viata mea....se pare ca asa a si fost, pentru ca de atunci totul s-a schimbat in bine si acea mica raza de speranta mi-a revenit. Desi eu sunt mai fatalist din fire si reusesc sa dramatizez situatia/problemele care apar... Stiu ca nu e corect si stiu ca uneori am fost egoist si mai stiu ca datorita naturii mele, fiecare persoana care o aveam langa mine nu ma multumea si simteam ca ma tinea pe loc, cu ea insa este cu totul si cu totul altfel...langa ea simt ca pot "zbura" pentru ca ea "zboara" cu mine iar echilibrul care interior care mi-l ofera nu cred ca se poate compara cu nimik. Langa ea visele mele au finalitate, au sens, au personaje principale....asa ca... iubita mea, angelcat, iti multumesc din nou... Trebuia sa scriu postul acesta pentru ca ma simt mai mult decat dator acestei fiinte care a aparut in viata mea ca din vis.... ca un inger pazitor exact atunci cand aveam mai mare nevoie de ea...
Multumesc...

joi, 2 aprilie 2009

Life is good

Alaltaieri, o persoana foarte draga mie...defapt iubita mea a reusit in sfarsit sa imi arate o melodie pe care ea o tot lauda de ceva vreme despre a carei exstenta eu unul nu stiam sau poate auzisem dar nu am bagat de seama.


Probabil e mai bine ca nu imi aduceam aminte de Sade pentru ca asa mi s-a starnit curiozitatea si am cautat pe net cateva piese ale ei...si am dat peste urmatoarea ei melodie ceva mai cunosuta:



A fost o surpriza pentru mine pentru ca imi place genul acesta de muzica... Sper din toata inima sa va faca placere si voua sa le ascultati. Voi ce credeti?

Enjoy....