Sunteti constienti de cat de strans tineti ceea ce nici macar nu este facut sa fie tinut strans?

Voi incercati sa-i tineti pe oameni legati de voi. Voi incercati sa-i tineti pe loc.

Dar oamenii sunt calatori in propriile vieti. Ei se odihnesc cand se odihnesc si merg mai departe cand merg mai departe. Nu incercati sa-i tineti cu forta vointei voastre. Ei sunt propria lor fiinta. Joaca un rol in viata voastra asa cum vor, odata pe scena, iar in clipa urmatoare in afara ei.

Oamenii din viata voastra sunt precum partenerii de dans.

Ei danseaza asa cum vor. Oricum intra si ies din viata voastra. Puteti la fel de bine sa-i eliberati.

Oamenii sunt precum adierea de vant care vine si pleaca.

Voi simtiti aceasta mare necesitate de a-i tine pe oameni langa voi. Poate ca nu vreti sa-i imbratisati fara ezitare, dar vreti sa fie mereu alaturi de voi. Ii considerati pe ceilalti un fel de marturie a propriei valori. Credeti in continuare ca ceilalti oameni au ceva de-a face cu voi.

Majoritatea oamenilor din viata voastra sunt doar iluzii optice.

Ei sunt agenti ai schimbarii. Sunt privelisti trecatoare in calatoriile voastre prin viata.

Nu sunteti un vanator care ii captureaza pe altii ca pe o prada.

Voi sunteti cei care elibereaza pe toata lumea. Nu aveti lacate sau custi. Cheia ce duce la prietenie este de a-i lasa pe toti sa mearga pe calea lor. S-ar putea sa intre si sa iasa din viata voastra. Nu voi trebuie sa spuneti ce trebuie, sau ce ar trebui sa se intample.

Sa nu cereti nimic de la ceilalti.

Mai ales, sa nu le cereti sa ramana. Ei nu sunt proprietatea voastra. Nu sunt supusi pe domeniul vostru.

Cand va vine greu sa-i eliberati pe ceilalti din viata voastra, ceea ce trebuie sa faceti este sa Mi-i eliberati Mie. Vizualizati cum isi aseaza mana in a Mea. Iar apoi plecati. Plecati pentru a va cauta propriul noroc si pentru a vedea ce anume intra in viata voastra pe urma.

Voi nu depindeti atat mult de compania altora pe cat aveti tendinta sa credeti.

Nu sunteti o parte integranta din viata altora, la fel cum nici eu nu sunt o parte din viata voastra.

Si totusi, cum mai vreti sa-i tineti pe toti si pe toate pe loc!

Vreti ca oamenii sa stea acolo unde ii puneti si vreti sa ramana acolo pana cand ii vreti din nou.

Vreti sa fie ce vreti, cand vreti.

Dar ei nu vor sa va respecte porunca, la fel cum nici voi nu vreti sa le-o ascultati pe a lor. Ei nici macar nu stiu care va este porunca. Nici voi nu stiti.

Dar stiti care este porunca Mea...

Va poruncesc sa-i eliberati pe toti cei din viata voastra.

Acum este un moment bun sa le dati libertate tuturor celor pe care incercati sa-i tineti langa voi si care se indeparteaza din cand in cand sau chiar de tot.

Voi nu comandati viata altcuiva. Eliberati-i de aceasta legatura impusa.

Dati-le tuturor libertate.

Cu totii sunteti calatori.

Voi mergeti peste tot si nici macar nu stiti de ce si cand. Ati fost undeva cum o clipa. Acum va aflati aici. Este un mic mister cum ati ajuns aici si nu este unul pe care il puteti rezolva in aceasta dimensiune.

Iar in alta dimensiune, nu aveti nimic de elucidat.

Cu totii se intalnesc, se aproprie, se indeparteaza, iar apoi se intalnesc din nou.

Chiar nu a existat vreodata o despartire si nu a existat nicio intalnire, caci toti sunt Una cu Mine.

Voi sunteti Una cu Mine.