Prietenia dintre un barbat si o femeie....mit, misiune imposibila sau realitate?

“Ceea ce face ca prieteniile sa fie trainice si le sporeste farmacul este un sentiment care iubirii lipseste: siguranta”, spunea Balzac, facand o diferentiere intre cele mai nobile sentimente umane. Oare? Oare in cazul prieteniei dintre un barbat si o femeie putem vorbi de existenta aceluiasi sentiment de siguranta? Cine ne garanteaza ca la un moment dat linia subtire dintre prietenia platonica si atractia inevitabila dintre sexe nu va fi incalcata? Si ca dincolo de declaratiile de fidelitate si prietenie la un moment dat nu se infiripa si o speranta (marturisita sau nu) a unuia dintre cei doi pentru mai mult? In ziua de astazi, oamenii sunt foarte deschisi comunicarii. Interactiunea dintre barbati si femei la locul de munca si chiar in viata de zi este una foarte activa. Relatiile de prietenie valoreaza enorm atat in viata personala cat si in cea profesionala. Fara dragoste viata nu ar mai avea niciun sens, insa fara prietenie viata in sine nu ar fi posibila.

Daca ar fi sa ma rezum la propria experienta, as spune ca o prietenie adevarata intre un barbat si o femeie nu este posibila fara interventia anumitor tensiuni legate de diferentele de gen. Da, am avut si am prietene femei. Da, cu una dintre ele m-am inteles extraordinar de bine. Prima noastra intalnire a debutat cu o calda strangere de mana. Incetul cu incetul, au urmat conversatii spontane, fara un subiect anume, conversatii care se finalizau in ore nesfarsite petrecute impreuna. Da, discutam despre nimic si despre toate, desfacem firele in patru, analizam la rece, tragem linii, scadem si adunam impreuna greutatile vietii, faceam bilantul evenimentelor petrecute in viata noastra, barfeam, ne amuzam si simteam bine unul in compania celuilalt. Si da, credeam ca relatia noastra va rezista gurilor rele, suspiciunilor si comentariilor malitioase. Momentul in care am aflat ca prietena mea nutrea si alte gen de sentimente fata de mine a coincis cu declinul prieteniei noastre. Ulterior, am incercat amandoi sa readucem prietenia la stadiul sau incipient. Cum poti insa sa insanatosesti o prietenie care in secret aspira sa fie dragoste? Imparteam si bune si rele. Si succesul, si bucuria, si necazul, si tristetea. Da, nu de putine ori am preferat sa apelez la sfatul ei decat la al celui mai bun prieten al meu. Intr-o prietenie cu o persoana de sex opus, femeia primeste raspunsuri si perspective dintr-un punct de vedere diferit...sau cel putin asta inteleg eu..

O alta perceptie... Barbatul la randul sau are nevoie de o viziune feminina asupra lucrurilor. Femeile au o inteligenta emotionala mai dezvoltata decat a barbatilor. Barbatii sunt mai practici decat femeile. Impreuna, se completeaza...

Legatura de prietenie dintre un barbat si o femeie traverseaza mai multe nivele. De la o prietenie superficiala se trece la un anumit grad de intimitate si confort sentimental care pericliteaza prietenia sincera. Se ajunge in punctul in care la situatia in care pe masa rotunda a prieteniei sunt servite sentimente amalgamate si confuze. Intre cei doi prieteni se nasc sentimente de admiratie, toleranta, acceptare, afirmare si incurajare reciproca. Prietenia ne ofera ceea ce ne este refuzat in relatia cu partenerul de viata. Putem aborda o serie de subiecte “tabu” pe care, din diverse motive, nu le putem dezvalui intotdeauna partenerului nostru de viataDe asemenea, mai exista o categorie de persoane, atat barbati cat si femei, care sunt de parere ca relatiile de amicitie dintre cele doua sexe sunt posibile. Experienta de viata, maturitatea, longevitatea relatiei de prietenie, nivelul de intimitate la care s-a ajuns, varsta, toate acestea delimiteaza prietenia de dragoste. Daca esti suficient de matur, stii cand sa te opresti si sa nu impingi lucrurile prea departe, imi spunea un prieten. Chiar si atunci cand unul incerca sa depaseasca bariera impusa de prietenie, prin comunicare se poate pastra relatia anterioara de prietenie, dar impunandu-se anumite limite. Insa iarasi ma intreb: oare? Oare putem vorbi de prietenie adevarata in contextul restrictiilor si al eventualelor regrete?

Sincer toate aceste probleme enumerate mai sus ma fac sa cred in imposibilitatea existentei unei relatii de prietenie intre un barbat si o femeie. Parerile pot fi contrazise dar asta e opinia mea si mi-o mentin. Voi ce credetzi?

Marea Neagra

Parlamentarii Consiliului Europei au avertizat ieri tarile riverane Marii Negre ca risca un dezastru ecologic si au cerut mobilizare generala pentru a-l preveni, transmite AFP, potrivit NewsIn.
"Marea Neagra este in prezent aproape de un dezastru ecologic" din cauza supraexploatarii resurselor, eutrofizarii (proces natural sau artificial de imbogatire cu materii organice si cu substante nutritive - n.red.) si deversarii de substante toxice", avertizeaza autorii unui raport prezentat in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), reunita ieri in sesiune la Strasbourg.Potrivit documentului, industrializarea oraselor de coasta, activitatea porturilor si deversarea de substante toxice si radioactive in Marea Neagra au dus la o "poluare fara precedent".

Parlamentarii au adoptat un text care incurajeaza statele riverane - Bulgaria, Georgia, Romania, Rusia, Turcia si Ucraina - sa isi intensifice cooperarea.In fiecare an, Dunarea deverseaza in Marea Neagra 280 de tone de cadmiu, 60 de tone de mercur, 4.500 de tone de plumb, 6.000 de tone de zinc, 1.000 de tone de crom si 50.000 de tone de hidrocarburi.Alte ape care se varsa in Marea Neagra - Nipru, Nistru, Don, Kuban si altele - deverseaza mii de tone de cadmiu, cupru, plumb, zinc, nitrati si fosfor.Congresul puterilor locale si regionale ale Consiliului Europei vrea sa instituie din septembrie o Euroregiune a Marii Negre, ceea ce ar trebui sa favorizeze dezvoltarea durabila a regiunii.Uniunea Europeana dezvolta pe de alta parte initiativa Sinergia Marii Negre, care priveste intre altele proiecte de mediu, politica maritima si pescuit si care se bazeaza in special pe cooperarea transfrontaliera, aminteste APCE.

Cele sase state riverane Marii Negre au ratificat in 1992 o conventie pentru protejarea acesteia, care vizeaza un control mai eficient al resurselor sale. Autorii raportului subliniaza, insa, ca eforturile depuse sunt in continuare ineficiente.

Daca nu suntem in stare sa reparam ceea ce stricam parerea mea e ca ar trebui macar sa pastram ceea ce ne-a dat D-zeu pentru ca intr-o buna zi s-ar putea sa ne trezim ca am pierdut shi ce-am avut...Cert este ca in ritmul asta nu cred ca se va ajunge la un rezultat favorabil...

Inseala sau nu?

Internetul a devenit parte nelipsita din viata noastra cea de toate zilele. El si noi, noi si el, noi -dependenti de el, el -dependente de noi, cert este ca-i acordam din ce in ce mai multa atentie pe zi ce trece, iar mirajul reprezentat de acest necunoscut devine din ce in ce mai mare. Lumea existenta dincolo de ecranul monitorului nu isi reclama niciodata in gura mare dreptul la afectiune (desi ne este foarte drag), nu devine niciodata geloasa, nu critica, intuieste de cele mai multe ori ceea ce ne dorim, ne ofera intotdeauna diversitate, este plina de sensuri noi, este fasinanta si sofistica, simpla si pretentioasa etc. Mai ceva decat partenerul nostru de viata... Renuntam la iesirile seara in oras cu prietenii pentru un schimb de cuvinte virtuale, preferam gesturile virtuale din spatele camerei web gesturilor reale, gasim mai multa sustinere si sprijin din partea prietenilor de pe blog decat am putea afla in bratele celui mai bun prieten, ne gasim sufletul pereche mult mai usor pe site-urile matrimoniale decat atunci cand cautam in jurul nostru, pierduti printre oamenii reali.

Nu este mult mai simplu sa facem curte unei persoane de pe internet decat sa incercam sa abordam o persoana care ne-a zambit suav pe strada? Iar adevarul, purul adevar este ca internetul suplineste orice, aproape orice, gasim in el de toate, tine loc de toate. Doar ca... virtual. Din ce in ce mai multi sunt cei care se vaita de neglijenta partenerului a carui seara se incheie intotdeauna cu o ora petrecuta fie pe chat, fie pe messenger, fie pe site-urile pentru adulti. De curand, printre plansete si sughituri, o colega ne povestea drama vietii sale: Iubitul ei cel drag, pentru a carui fidelitate ar fi bagat mana in foc, a uitat din intamplare sa-si inchida intr-o seara paginile de internet pe care le accesase. Ea, sotia grijulie, s-a grabit sa faca acest lucru pentru el. Si uite asa, tot din intamplare, da si ea peste mesajele private trimise de El catre o alta Ea, o necunoscuta cu nume cules de pe meleagurile exotice.

In mesaje, tot ce-si doreau ochii ei sa vada si inima sa nu inteleaga: destainuri cu privire la ea (ea=partenera de viata), relatia lui oficiala, confesiuni legate de persoana lui, critici la adresa ei, amanunte din viata lor intima, probleme de serviciu pe care ei nu i le spusese niciodata... si toate acestea dezvaluite in fata unei straine. Mai mult ca sigur ca a continuat cu investigatiile si precum Tezeu, ghidandu-se dupa firul Ariadnei, punand toate indiciile cap la cap si facand conexiuni, a descoperit o frumoasa poveste de iubire de a carei existenta habar nu avea. Macar de ar fi ramas la stadiul de virtuala, spunea printre suspine... Doar ca acele flirturi nevinovate, la indemana oricui, in loc sa ramana in spatiul de unde au plecat, s-au transformat intr-o aventura sentimentala, reala si de toata frumusetea.

Desi nu toti privim aventurile pe internet ca pe un real pericol ce ne poate pune in primejdie viata nostra de cuplu, un studiu efectuat pe site-ul spaniol mujereshoy.com arata ca aproximativ 150 de milioane de persoane intra zilnic pe internet pentru a incepe o aventura sentimentala. Mai mult chiar, in Statele Unite, relatiile de pe Internet sunt admise drept probe de divort viabile. Infidelitatile virtuale pornesc de la un simplu joc. Intr-o prima faza de inceput, sub pretextul curiozitatii, “doar pentru amuzament”, se infiripa niste “banale” conversatii cu o persoana necunoscuta. Oare ce se ascunde dincolo de adresa de web, de nickname-ul acesta sau de profilul descris? Insa posibilitatile se multiplica in n variante, iar intrebarile tale isi vor gasi si ele raspunsul. In spatele monitorului te simti mai liber sa-ti expui opiniile si gandirea ta, scapi de inhibitii, poti sa fii asa cum esti tu cu adevarat sau iti poti crea imaginea pe care ti-ai dorit-o dintotdeauna. Iar acea persoana cu care comunici este mai mult decat dispusa sa te asculte, sa te inteleaga, sa te compatimeasca si este in masura sa-ti dea unele sfaturi obiective, intru-cat nu te cunoaste foarte bine, iar momentan sunteti doi straini. Infidelitatea virtuala are insa cele mai mari sanse de a se transforma intr-una reala daca incepi sa te implici emotional in relatia ta de pe internet. Daca in relatia actuala, cea reala, te simti singur si neinteles sau daca te afli intr-un moment mai vulnerabil al relatiei voastre, poti evada in relatia virtuala. Gasesti aici o mare consolare, o posibila solutie de a iesi din impasul emotional in care esti prins. Incepi si-i faci destainuri mai intime persoanei de pe interne, ii expui cu usurinta dorintele tale secete si iti petreci din ce in ce mai mult timp conversand cu acea persoana, uneori neglijandu-ti partenera reala. Te simti pe zi ce trece tot mai atras de ea, te fascineaza, ai impresia ca noi orizonturi se deschid in fata ta. Simti o nevoie disperata sa fii tot timpul cu ea, te grabesti sa ajungi acasa doar pentru a-i noapte buna si incepi si-i dezvalui chiar si unele dintre fanteziile tale sexuale. Oare nu sunt toate acestea semne clare de infidelitate? Nu tocmai ai comis primii pasi in a-ti trada partenera reala? Intr-o situatie reala de viata, poate ca partenerul real ar putea sesiza aceste semne de infidelitate, insa infidelitatea pe aceasta cale este mai greu de descoperit. Partenerul real nu intuieste nimic din ceea ce se intampla in lumea virtuala pe care ti-ai construit-o. Ce se intampla insa cand aventura virtuala nu se rezuma doar la acest statut si povestea de dragoste tinde sa devina una reala? Odata trecut la faza urmatoare a infidelitatii virtuale, iti doresti cu disperare sa cunosti persoana respectiva si in lumea reala. Vrei sa-i chipul, sa vezi cum arata in realitate si arzi de nerabdare sa o intalnesti si fizic. Si chiar o intalnesti… Si te fascineaza la fel ca prima oara, si poate chiar mai mult pentru ca acum descoperi ca este o persoana in carne si oase. La fel ca si tine… Nu tocmai esti in pragul de a comite o infidelitate si in lumea reala?

Neglijenta unora nu cunoaste limite....

Un copil de doar patru luni a ajuns in stare grava la Spitalul „Grigore Alexandrescu“ din Capitala dupa ce parintii acestuia l-au lasat in masina singur, timp de cateva ore. S-a intamplat miercuri, pe bulevardul Iuliu Maniu din sectorul 6. O tanara mamica grabita sa rezolve unele probleme in oras si-a incuiat baietelul in automobilul lasat in soare si a disparut.Nu inainte insa de a-si anunta sotul unde se afla masina si de a-i spune sa treaca s-o ia si sa duca acasa copilul. Orele au trecut, insa tatal nu a aparut, iar bebelusul a stat in razele arzatoare ale soarelui, a caror putere era potentata de efectul de lupa creat de geamurile automobilului. La un moment dat, copilul - prizonier in interiorul masinii care s-a transformat intr-un spatiu fierbinte, aproape etans - a fost observat de trecatori.

Nu este posibil dupa parerea mea ca atunci cand ai un copil sa il lasi la voia intamplarii chiar asa... Sunt persoane care se chinuie sa aiba copii si sunt altii care isi bat joc pur si simplu joc. Se presupune ca un copil ar trebui sa fie pentru viata de cuplu cel mai important eveniment. De ce nu e pentru unii? Sunt chestii care nu le voi intelege niciodata, sunt raspunsuri care nu le voi afla... Voi ce credeti?

Sa ne mutam in Ungaria....

În localitatea ungară Battonya, aflată la 6 kilometri de graniţă şi mai puţin de 30 de kilometri de Arad, nu există stradă pe care să nu-şi fi cumpărat casă un român. Explicaţia: cu banii pe apartamentele lor din Oradea, Arad sau Timişoara, s-au mutat „la curte” în Ungaria şi le-a mai şi rămas. Ei locuiesc acum la vecini şi vin la lucru „acasă”. Mai nou, au început să îşi înscrie copiii la grădiniţe şi şcoli din Ungaria, cu predare în limba română.
În ultimele luni, peste 300 de români s-au mutat peste graniţă.

Acum sunt vizate şi alte localităţi din zonă – Dombegyhaz sau Mezokovascshaza – pentru că în Battonya oferta de case s-a cam epuizat. H.E, o româncă de 45 de ani, şi-a găsit dincolo de graniţă casa visurilor: o vilă cu etaj, cu livada, garaj şi loc pentru grătar. “M-a atras poziţia, curăţenia. Vila nu e prea finisată, dar aşa am vrut, să îmi pun eu amprenta. Îmi place să se vadă că e stilul meu. Eu înţeleg şi chiar vorbesc puţin limba maghiară şi aici e mai linişte. Ca să nu mai vorbim de preţ”. Cu 25.000, cât a dat pe vilă, la Arad nu-şi lua nici o garsonieră.
Un alt arădean a dat doar 7.000 de euro pe o căsuţă cu trei camere. “Fac naveta, 20 de minute din faţa casei până în Arad. Aici am curte, grădină de 1.600 de metri, mi-am adus şi căţelul. Acum am doi: unul e ungur, unul român”, râde omul. Pentru ungurii din Battonya, e suficient să pună anunţ la poartă şi cumpărătorii români se găsesc imediat. “Am afişat pe casă că este de vânzare şi a venit o doamnă să se intereseze. Românii sunt oameni drăguţi, şi ne bucurăm că vin tot mai mulţi, pentru că din păcate din Battonya s-au mutat mulţi. Pleacă înspre oraşele mai apropiate de Budapesta, unde sunt şi locuri de muncă mai bune. Aşa, se umple golul”, explică Kovacs Gyorgy, localnic din Battonya.
Autorităţile din Battonya au înţeles că, pe lângă preţuri bune, infrastructura e un magnet pentru cei care cumpără case în comună. „Colaborarea noastră, ca autorităţi, cu românii care cumpără la noi case e foarte bună. Cred că preţurile caselor sunt avantajoase la noi. Infrastructura le permite să locuiască aici şi să facă naveta la locul de muncă. Cred că de aceea e atrăgător oraşul Battonya, pentru că problemele cu infrastructura le-am rezolvat. Deşi în România stau mai bine cu locurile de muncă , aici se ajunge uşor. Chiar dacă fac naveta, aproximativ jumatate de oră, noi rezolvăm actele imediat şi îi aşteptăm cu drag pe români, pentru că e important să crească populaţia localităţii şi să creăm locuri de muncă“, spune declarat Karsai Iozsef, primarul din Battonya.
Odată ce românii s-au arătat interesaţi să cumpere acolo, şi preţurile la case au crescut. În 2000, o casă cu 3 camere în zona de sud a judeţului Bekes se vindea cu 13 -16 mii de euro. Acum ungurii cer aproape dublu. Totuşi, preţul caselor din Ungaria nu s-a apropiat prea mult de cel al locuinţelor de lângă Arad. La Turnu, de exemplu, localitate situată la 12 km de Arad, o casă fără canalizare sau gaz costă în jur de 50.000 de euro. Localităţile ungureşti de la graniţa cu România vor deveni şi mai atractive pentru piaţa imobiliară după finalizarea construcţiei autostrăzii M43, şi a părţii de autostradă între Arad şi Nădlac.

7.000 de euro - casă cu trei camere, curte, grădină de 1.600 mp, la Battonya, localitate aflată la 6 kilometri de graniţa cu România. Dincolo se vând vile cu livadă la preţ de garsonieră în Arad. Pentru că infrastructura e beton, naveta la serviciul din România se face în 20 de minute. Incredibil dar e adevarat....Altii pot insa doar noi nu reusim sa ajungem la performantele lor....Sa emigram? Nu e o intrebare la cere trebuie sa ne gandim prea mult datorita faptului ca cei care mai judeca din cand in cand au si plecat....Noi, cei care am ramas trebuie doar sa stingem lumina pentru ca nu se poate lupta cu sistemul....

Sicrie pentru gay?.....

Editia din acest an a Salonului Funerar a debutat, ieri, la Romexpo, oferind vizitatorilor produse dintre cele mai excentrice. Sicriul cu sistem de racire si cel special pentru gay se numara printe vedetele celei de-a II-a editii a targului de servicii funerare
Prima zi a targului organizat in pavilionul 15, reuneste aproape 33 de firme de profil din Romania, Italia, Germania si Ungaria, expozitia fiind deschisa pana pe 14 iunie, intre orele 10.00 si 18.00.„Stim ca sunteti morti dupa noi“Pentru a demonstra ca bransa prestatorilor de servicii funerare este una care are simtul umorului, firmele au adoptat sloganuri precum „Stim ca sunteti morti dupa noi“, „Nu garantam locuri in rai“ sau „Distributie vesnica“.

Insa, Evenimentul Zilei precizeaza ca acestea nu sunt singurele surprize care ii asteapta pe vizitatori la Salonul Funerar. Firmele de profil promoveaza si truse de machiaj pentru raposati, „roabe“ (sicrie acoperite, pe roti) pentru transportul rapid al decedatilor in accidente rutiere, sicrie pentru caini sau urne in forma de glob pamantesc, pentru cenusa. Cosciugul-frigider, dupa standarde UEPrima zi a targului a avut parte si de premiere, Studio Energia, una dintre firmele participante, prezentand pentru prima oara in Romania capacul frigorific pentru cosciug. Acesta are scopul de a mentine trupul neinsufletit al „clientului" la temperatura de 2 grade Celsius.„Noutatile in domeniu sunt capacele frigorifice. Acestea functioneaza cu un congelator si ajung la temperatura de -5 grade Celsius si functioneaza cu gaz de racire conform normelor europene.Un alt produs ar fi agregatul frigorific (capac frigorific), care nu ingheata, dar coboara pana la 2 grade Celsius, iar acesta ramane descoperit conform traditiei noastre.

Aceste doua produse sunt absolut necesare pietei romanesti pentru ca formolul nu mai este acceptat pentru conservare de catre Protectia Mediului“, spune Mirela Prodan, citata de Cotidianul. Cele doua sicrie functioneaza la 220 W. Pretul unui astfel de capac frigorific este de 3.600 de euro fara TVA si se poate monta pe orice tip de sicriu.Mori acum, platesti peste o luna, fara dobanda!Constantin Musetescu, directorul general al Robel Product, vrea sa aduca pe piata de pompe funebre servicii funerare in rate fixe, fara dobanda. „Acest lucru vine in ajutorul clientului, costul va fi impartit intre firma noastra, serviciile funerare si institutia financiara", explica Musetescu.Cele mai scumpe cosciuge Robel sunt aduse din Guatemala si costa 4.000 de lei. Nu a fost uitat nici cel mai bun prieten al omului, cainele, pentru care SC Alex & CO S.A. expune la Salonul Funerar un sicriu care costa intre 160 si 220 de lei. Iar pentru cei cu fite..Pointer Romania a adus la targ primele sicrie special create pentru homosexuali. „Avem un cosgiuc roz, pentru persoanele gay, in valoare de 700 de euro, si altul mov, la acelasi pret, pentru artistii neconsacrati, iar ca o premiera in Romania, am introdus o noua culoare pentru cosciug, rosu Ferrari", a declarat pentru Adevarul, Adrian Costea, directorul Pointer.
Cel mai tare.....eu stiam ca omul atunci cand moare e doar un simplu om si nu mai conteaza daca ai fost gay sau nu....in fine, asta oricum nu mai conteaza la cate ciudatenii apar zi de zi nu ma mai mira nimik...Voi ce credeti?

Ce poate face NASA.........

Inainte de lansarea de anul trecut, sonda Phoenix era captusita cu numeroase specii de bacterii. Unele dintre ele pot fi indeajuns de rezistente pentru a supravietui pe Planeta Rosie.
Cu cateva luni inainte de propulsarea sondei, in camera de asamblare furnicau peste 100 de soiuri de microbi, informeaza publicatia Newscientist.

Cercetatorii au reusit sa-i imputineze si spun ca partile navetei care vor intra in contact cu apa inghetata martiana (singura capabila sa propulseze viata) au fost atent sterilizate, diminuandu-se sansele ca Planeta Rosie sa fie colonizata cu viata terestra.O echipa de la Jet Propulsion Laboratory (JPL), NASA, a realizat un recensamant al tuturor microbilor ce traiesc in camera de asamblare a sondei Phoenix, pe masura ce misiunea progresa.

Cu circa patru luni inainte de lansare, in aprilie 2007, aproape 100.000 de celule microbiale, printre care 132 de tipuri diferite de bacterii, acopereau fiecare metru patrat al camerei. In iunie, echipa de la JPL a depistat doar 35.000 de celule pe metru patrat, de la 45 de specii diferite de bacterii, o diminuare datorata sporirii eforturilor de curatare. Iar in august se ajunsese la 26.000 de celule pe metru patrat si 100 de soiuri bacteriale. Printre acestea se numarau gandaci capabili sa tolereze caldura, frigul si sarea, iar unul dintre ei, numit Bacillus Pumilus, poate rezista la doze de raze ultraviolete ce omoara aproape orice alte forme de viata.Echipa NASA a testat si ce s-ar intampla cu microbii care ar fi putut ajunge pe Marte la bordul lui Phoenix, ceea ce nu este deloc exclus.

Pentru a simula conditiile de viata de pe Planeta Rosie, cercetatorii au asezat bacterii in camere speciale de crestere ce simulau presiunea aerului, temperatura si nivelul de radiatie cu ultraviolete de pe Marte. In decurs de cinci minute, trei specii de bacterii au pierit, printre care si una rezistenta la radiatie. Dar cand angajatii de la JPL au adaugat mostre de sol din desertul Atacama, asemanatoare pamantului martian unele bacterii au reusit sa supravietuiasca.Daca una dintre misiunile viitoare va gasi o farama de viata pe Marte, din moment ce Phoenix nu poate detecta decat elementele organice ce sustin viata, este foarte important sa se stie ce microbi au fost transportati de pe Pamant. In acest sens, NASA va folosi metode mai avansate de masurare a nivelului de microbi de pe suprafata navetei spatiale.

Deci mie unul mi se pare cel mai tare faptul ca pana acum omenirea s-a chinuit si acum ne e frica....De ce? De cine?.... Ar trebui?

Inima ranita...

Sindromul de "inima ranita" este un sentiment caruia multora li se pare o gluma shi care iau totul in ras dar nimeni nu a reushit sa ocoleasca acest sentiment care din pacate afecteaza din ce in ce mai multe persoane... Nu se poate spune ca exista "remedii" pentru aceast feeling, singurul medicament cunoscut fiind o indelunga shi apasatoare suferintza urmata de o frica de implicare oarecum fireasca iar nesigurantza devine cuvantul de ordine...

A gresi e omenesc spun unii, a ierta este insa supraomenesc spun altii. In viata uitam de cele mai multe ori masurile exacte. Nu de alta, dar foarte multe dintre actiunile si greselile noastre sunt insotite de adverbul “prea”... Iubim prea mult, de prea putine ori gasim masura exacta, suferim prea mult, gresim prea mult si iertam prea putin. Exista greseli mai grave sau greseli mai putini grave. Exista oameni care stiu cand trebuie sa ierte si oameni care nu stiu sa ierte. Iertarea nu o faci in beneficiul persoanei care a gresit, ci o faci pentru sufletul tau, pentru linistea ta. Daca nu esti capabil sa ierti, suferinta ramane incuibata undeva in suflet si chiar atunci cand crezi ca te-ai vindecat de vechile rani, suferinta recidiveaza.

Crezi ca intervine uitarea si ca timpul care vindeca orice rana. Ai impresia ca esti vindecat sau chiar te simti vindecat. Insa undeva in coltul sufletului, picatura cu picatura, suferinta isi revarsa veninul. Te consuma incet, dar sigur. Cat trebuie sa lasam in urma noastra si sa depunem intr-un colt al sufletului si cand trebuie sa spunem stop lucrurilor care ne fac rau? De ce sa iartam? Iertam ca sa putem trai impacati cu noi insine, pentru ca sa putem merge mai departe cu fruntea sus, lasand in urma tot ceea ce ne-a facut rau.

Iertarea isi trage si ea sevele din fondul nostru sufletesc. Sunt persoane pentru care iertarea nu vine prea usor, persoane care iarta dar nu uita, persoane pentru iarta cu mintea dar nu si cu sufletul, persoane pentru care iertarea este direct proportionala cu gravitatea greselii si persoane inflexibile, care habar nu au de semnificatia acestui cuvant. Sunt persoane care nu inteleg ca a ierta nu inseamna neaparat a o lua de la capat cu cel/cea care ti-a gresit, acceptandu-i sa repete aceleasi greseli. Clipa in care rostesti cu buzele cuvantul iertare si o faci si cu sufletul reprezinta un moment de eliberare si de triumf, o lupta repurtata cu sinele. Din care ai putut sa iesi invingator... Este un moment in care te-ai impacat cu tine insati, un moment de revelatie interioara nu pentru ca ai stiut sa ierti, ci pentru ca ai putut sa ierti. “Nu-i cer iertare lui Dumnezeu. Nu cer iertare nimanui. Ma iert eu insami... Sper ca exista un iad si pentru cei buni” marturisea Eugene O'Neill. Cred ca aceste cateva cuvinte sunt un indiciu de nepretuit legate de locul de unde ar trebuie sa izvorasca adevarata iertare.

Pentru a putea ierta trebuie sa ne cultivam mai intai capacitatea de a ierta. Multi dintre noi percep iertarea ca pe o slabiciune sau ca pe o posibilitate de a-si prelungi statul de victima, starea de suferinta sau resentimentele. Incapacitatea de a ierta nu este insa o dovada de egoism pentru ca refuzi sa acorzi o a doua sau o a treia sansa? Pana unde se intinde dreptul de a ierta si de a fi iertat si care sunt acele lucruri pe care nu trebuie sa le ierti niciodata sau cele pe care trebuie sa le ierti?

Oare merita sa te condamni singur la clipe de suferinta doar pentru ca te simti ranit pe moment si simti ca ti s-a facut o nedreptate pe care nu o meritai? Psihologii sunt de parere ca incapacitatea de a ierta este strans legata de sentimentul de dreptate. Orice greseala grava a unei persoane dragi fata de persoana ta atrage dupa sine convingerea ca ai fost nedreptatit. Ca atare, primul impuls este acela de a pedepsi pe cel care ti-a facut rau si te-a facut sa suferi. Iar metoda cea mai la indemana prin care poti face acest lucru este refuzarea iertarii, chiar daca acest lucru inseamna a-ti produce suferinta in primul rand tie. Exista lucruri peste care trebuie sa treci cu vederea si lucruri pe care nu le poti uita. Nu trebuie sa exista insa lucruri pe care sa nu le poti ierta. Cum sa faci insa acest lucru cu o persoana care te-a ranit si nu prezinta nicio urma de remuscare sau de pareri de rau? Mai mult ca sigur te gandesti ca persoana respectiva nu merita iertarea ta. Probabil ca asa si este. Poti ierta si in acest caz atata timp cat iti pastrezi obligatia de a te apara de noi suferinte.
Singura solutie dupa mine ar fi aceea a comunicarii pentru ca atunci cand intr-o relatie a disparut shi comunicarea....aceasta e ca shi terminata...:((( din pacate...

Voi ce credetzi?

Forgive.....a word of great meaning

Zilele trecute am primit pe net de la un prieten un videoclip care mie unul mi-a placut foarte mult, desi nu sunt fan EVANESCENCE.....chiar deloc , doar ca starea mea de spirit la acel moment mi-a permis sa am rabdarea sa ascult aceasta melodie care dupa umila mea parere chiar isi merita renumele.....In ritmul asta s-ar putea sa ma convertesc la rock....defapt asta e balada....

To forgive = a ierta

Iertarea este cel mai greu lucru care i-a fost incredintzat omului de catre Creatorul Suprem... Odata iertata o o vorba, un gest, o actiune asta nu inseamna ca este shi uitata... Willwam Shakespeare spunea despre iertare: "Iertarea e fapta cea mai nobila si mai rara decat aceea de a te razbuna"...Posibil sa aiba dreptate...posibil sa nu...Voi ce credetzi?